Exact asa m-am simtit. Nu stiu de ce. Pur si simplu. M-am simtit ca un copil care, din cand in cand, mai primeste cate o patratica de ciocolata. Atat cat sa il tina cuminte. Nu ii trece pofta de dulce, dar ii destul cat sa poata sa se gandeasca la cum ar fi, ca intr-o zi, sa primeasca o ciocolata intreaga. Mi-e teama sa ma mai gandesc ca o sa primesc o ciocolata intreaga. Poate mai multe patratele deodata. Asta da. Dar nu pot sa ma gandesc la mine in fata unei ciocolati si sa cred ca e altceva decat daydreaming.
Ciocolata neagra e preferata mea.
-Dar de ce trebuie sa fii atat de negativista?
"din experienta"
M-am trezit toata saptamana de dimineata.
Iar azi am facut un copil fericit. Ne-am inscris la neerlandeza. People are cute when they are happy.
:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu