cateodata

obosesc si eu.
caci am mai facut asta. si nu e bine. ajungi sa nu-ti mai pese. si-o tot tii asa timp de una-doua momente/persoane. sau un an jumatate. si peste un an jumatate, dai peste momentul/persoana care te face sa regreti c-ai avut scaparea aia, atunci. si nu e bine. pentru ca, pana la urma, traiesti cu tine, tot restul vietii tale. cu tine si cu momentele de care-ti amintesti si inchizi ochii strans, sperand ca or sa-ti plece mai repede din minte si la un moment dat, o sa le uiti. ca atunci cand mergi pe strada, vezi o gaura in asfalt si-ti imaginezi cum ar fi fost sa cazi. sau sa o ia scarile rulante inapoi.

nu e bine. si cred ca e timpul de asezat si de pus lucrurile in ordine. caci asa, nu e bine. go with the flow is just so wrong.

But I'm not gonna break and I'm not gonna worry 'bout it anymore. (counting crows)

urasc dimineata asta

nu pentru ca trebuie sa ma duc la serviciu.
nu pentru ca mi se pare groaznic de frig.
nu pentru ca mai sunt 4 zile si incepe facultatea.
nu pentru ca am avut cosmaruri toata noaptea.

pentru primul gand care mi-a venit in minte, imediat ce m-am trezit. caci ziua, ma gandesc ca asa trebuie sa fie si nu pot face nimic mai mult. go with the flow, you know... caci seara, ma gandesc ca o sa fie bine, la un moment dat. si visez la ce frumos o sa fie. dar dimineata. eu dimineata, ma trezesc de doua ori. o data din somn si o data la realitate.

eticheta noua