First time first

Azi, de la 10. Este prima data cand nu vorbesc franceza. Ma simt ca si cum mi-as trada limba de pe urma careia traiesc de niste ani, incoace.

Am venit

Sa las aici niste emotii pentru interviul de azi. Acele emotii care m-au trezit la 6 cu gandul la "ik moet een beetje meer te leren".

Please, be nice!

I wish

Anul asta, n-am stiut ce sa-mi doresc, la 00:00. Nu mi-au venit in cap decat multe "multumesc pentru.." trimise departe, cu tot cu nod in gat si ochi umezi. Si a fost bine. A fost wow. Sa vei artificiile din tot orasul, de la etajul 6, apoi toate lampioanele. Am vrut sa fac poze si apoi am zis sa ma bucur de moment.

Daca ar fo fost dupa mine, si acum as fi fost tot gramada pe boardgames.

N-am fost fancy, am fost cozy.
N-am avut tone de mancare, am avut fix cat a trebuit.
Nu s-a lasat cu betii, dar am facut cafea, spre dimineata. Cu lapte, vanilie si zahar candel.
N-au fost toti cei pe care i-as fi vrut, dar a fost frumos.

Iar a doua zi, dupa ce am strans ce era de strans, am multumit, din nou, pentru tot. Pentru momentele cand intind mana si te gasesc; pentru celelalte in care ma prinzi de mana, pe jumatate adormit, pentru etajul 6 si tot ce inseamna el, pentru sor'mea, pentru ai mei, pentru ai tai, pentru ale noastre. Si pentru toate celelalte, prea multe ca sa le pot insira aici.

 Si mi-am facut lista cu rezolutii, pe 2016:

1. Sa fiu un om mai bun. In ce sunt si ce fac. Pentru mine si pentru ceilalti.

Pentru ca merit si pentru ca meritati! :)