Kifou, al-helou?

Ar fi trebuit sa mentionez ziua de sambata. Nu ca pe un esec, ce se presupune ca a fost. Ci ca pe o victorie a mea. Am reusit sa stau calma, sa nu ma balbai, sa nu ma poticnesc, sa nu ma enervez. Am raspuns la toate intrebarile calm si corect. Nu am lasat nici macar o portita pentru a se face misto de mine sau a ma face de ras, lucru de care imi era cel mai teama.

-Mai esti trista?
-Dar ti-am spus ca nu sunt trista din cauza asta.
-Suparata?
-Nu sunt nici trista, nici suparata. Poate un pic frustrata. Dar una peste alta, sunt mandra de mine, in primul rand. Si nu am niciun motiv sa fiu suparata. Nu este un capat de lume, nu?

sa zicem ca, de fapt, a fost 1-0. pentru mine.

Welcome back, sleep!

Eram in pat. Era ceva/cineva care ma tinea de incheieturile mainilor. Nu era deranjant, cred ca imi placea. Dar nu vedeam nimic. Era ceva invizibil care ma tinea de maini. La un moment dat, am inceput sa ii aud puternic, respiratia. Am vrut sa scap, dar deja nu ma mai puteam misca, indiferent ce as fi facut si cat m-as fi zbatut. Respiratia se auzea din ce in ce mai tare si mai aproape de urechea mea. A fost cea mai puternica senzatie de frica, groaza, pe care am trait-o vreodata.

N-a durat mult. Mi-am dat seama ca visez si stiam ca daca deschid ochii, o sa dispara totul. M-am fortat de cateva ori, am reusit sa ii deschid. Senzatia de frica nu disparuse. Mi-am dat seama ca inca visez, pentru ca eram la celalat cap al patului. Am mai deschis o data ochii si m-am trezit de-a binelea. A fost ca o gura de aer, dupa ce m-am zbatut pe sub apa.

Da, am o explicatie pentru visul asta. Doar ca nu credeam ca imi este atat de frica de ce se intampla.

Sweet sleep, welcome back! I missed you... NOT!

imprint of pleasure

 O sa se gaseasca cineva sa aiba grija si de mine. 

Doar ca la 10 fara un sfert, toti au plecat acasa. Cand eu nu numai ca nu am apucat sa imi revin, dar nici nu terminasem ce aveam in pahar. Si nu, n-a fost nimeni care sa aiba grija de mine, din cel putin doi la care ma asteptam. Ala a fost momentul in care mi-am dorit sa fie Irina, cu mine. Chiar si sa ma certe. Sa imi spuna ca sunt nebuna si obsedata de atentie. Numai sa fie acolo.

ai procedat corect.

Nu. Corect ar fi fost sa nu premeditez totul. Corect a fost pana in momentul in care lucrurile au incetat sa se mai intample fara voia mea. De atunci incolo, nimic nu a mai fost corect. Fata de nimeni. Ah, ca nu fortez totul pana la capat, asta e partea a doua. Desi, stim as putea sa o fac, fara nicio problema. Judecam dupa precedent. Si judecand dupa precedent, toate astea se vor termina curand. Si eu voi ramane cu inca un lucru care imi lipseste, pe lista.

Dar nu poti da vina pe trei pahare. Cand scopul lor a fost sa iti dea curaj.

de ce le amesteci ?

Pentru ca altfel, nu as mai fi fost aici, acum.

esti bine? respiri greu.

Tensiunea.

Poate doar imi e dor sa vorbesc cu cineva, asa cum obisnuiam noi altadata. Cand nu ma gandeam de doua ori, inainte sa iti spun ceva.

franjuri

cam asa sunt nervii mei, acum.
nu rezist la emotii puternice.
si mi-e ca o sa lesin ori in fata usii de la hol, ori in fata usii mele.
deja simt cum o sa-mi pulseze tamplele, o sa imi simt inima in urechi, o sa ma ia ameteala si o sa ma preling pe podeaua aia imputita.

God! Nu rezist emotiilor puternice.

stii ce ?

n-am mai mers de mult singura, pe strada, zambind incontrolabil.
cred ca merit asta.

ca si cum

n-as fi fost destul de confuza.

double win

1. mi-a luat o o noapte si o zi.
2. mi-a luat 4 ore. o bluza albastra, niste tocuri si-un semafor.

i'm good.

Cineva, cred ca Ahmed, spunea

...ca ceea ce faci este rau numai daca intentionezi sa faci rau. Si ca Dumnezeu ne-a dat un senzor care ne ajuta sa facem diferenta intre bine si rau.

Sunt in slow motion, de la o noapte nedormita si doua ore chinuite. Senzorul meu nu mai functioneaza.
But i'm a good gurl.
I know i can do it.
I just don't know what we are doing.
Prea multi pesti intr-un singur acvariu.

mi-era dor

de un joc de-asta. printre note de subsol, spaniola, araba, Liban si vise ciudate. se pare, insa, ca ora 3 este cea la care toti capituleaza. doar doi au rezistat pana la 3. e greu.

acum visezi, de-asta o iau in serios

hm, sa pierzi tu rasaritul.

Razna

am luat-o, de tot.
am o disertatie de terminat.
si mintea imi zboara aiurea.
am chef de invatat spaniola.
mor de ciuda ca nu stiu araba atat cat as vrea.
si ascult pablo alboran.
asta app de spaniola.
poate ca e un semn. poate ca pot sa impusc doi iepuri dintr-o lovitura. si aici ma refer la araba si la spaniola, m-ai inteles ?

acum, sa continui cu disertatia.