Ceci n'est pas un blog.

20 ianuarie 2014

Mi-e dor de-un balon.






Era prima seara in care ieseam. Am intrat in primul bar. S-a nimerit sa fie un bar gay. Am primit un balon rosu, cu heliu, de la o fata din bar. Nu stiu ce a insemnat pentru ea. Pentru mine a insemnat zambetul ala. Si l-am carat dupa mine, prin oras, printre masini, pe strazi inguste, toata seara. Cand am ajuns acasa, i-am dat drumul pe tavan si-am adormit cu geamul deschis. Cand m-am trezit, balonul nu mai era.

Mi-e dor de cald. Si de zile lungi. De nopti scurte si de oameni care nu mai exista.

Mi-e dor de-un balon. Cu heliu. Sa-l car cu mine.

Niciun comentariu: